În domeniul fotovoltaic, unul dintre cele mai frecvente subiecte de confuzie este alegerea corectă a puterii invertoarelor fotovoltaice. Mulți instalatori și clienți cad pradă unor mituri despre dimensionarea acestuia, fie supra-dimensionând, fie egalând puterea nominală a panourilor cu cea a invertorului. Această abordare nu doar că reduce eficiența sistemului, dar poate și afecta durabilitatea echipamentelor. Acest articol explorează importanța alegerii unui invertor corect dimensionat și explică fenomenele asociate acestei decizii.
1. Rolul invertorului într-un sistem fotovoltaic
Invertorul este componenta care transformă curentul continuu (DC) generat de panouri în curent alternativ (AC) utilizabil în rețea sau în consumul propriu. În această transformare, invertorul trebuie să gestioneze variațiile de producție energetică datorate insolației, temperaturii și condițiilor meteorologice.
Deoarece producția de energie variază în funcție de soare, dimensionarea invertorului trebuie să țină cont de acești factori. Un sistem dimensionat greșit poate fie să nu utilizeze complet potențialul panourilor, fie să degradeze invertorul.
2. Miturile legate de dimensionarea invertoarelor
Printre cele mai comune mituri se numără:
„Invertorul trebuie să fie egal cu puterea panourilor.”
Aceasta este o concepție greșită, deoarece panourile nu funcționează la capacitate maximă pe toată durata zilei. Factori precum unghiul de înclinare, temperatura și pierderile din sistem reduc puterea livrată.
„Invertorul trebuie să fie mai mare decât panourile.”
Această practică poate duce la o utilizare ineficientă, mai ales în condiții de insolație redusă.
3. De ce invertorul ar trebui subdimensionat
Conform studiilor și analizelor din domeniu, o bună practică este alegerea unui invertor cu o putere nominală de 75-90% din capacitatea totală a panourilor. Motivele includ:
Utilizare eficientă: În majoritatea zilelor, panourile fotovoltaice funcționează sub capacitatea lor maximă nominală.
Reducerea pierderilor: Un invertor care operează aproape de capacitatea sa nominală este mai eficient decât unul care funcționează la capacitate mică.
Costuri mai mici: Un invertor mai mic este mai ieftin de achiziționat și de întreținut.
Protecție la suprasarcină: Un invertor subdimensionat previne riscul de supraîncălzire și de avarii cauzate de suprasarcini ocazionale.
4. Fenomenul distructiv al dimensionării greșite
Supra-dimensionarea invertorului poate duce la:
Degradarea prematură a componentelor: Un invertor care operează frecvent sub 20% din capacitatea sa nominală poate suferi uzură accelerată.
Ineficiență energetică: Invertorul consumă mai mult curent pentru a se auto-susține, în raport cu energia produsă efectiv.
Costuri inutile: Achiziția și instalarea unui invertor mai mare implică un cost mai mare, fără beneficii reale pentru performanța sistemului.
Pe de altă parte, subdimensionarea excesivă poate duce la pierderi de energie în momentele de producție maximă.
5. Exemplu practic
Să luăm un sistem de 10 kWp (panouri fotovoltaice). În majoritatea regiunilor din România, producția medie zilnică va varia între 5 și 7 kWh/kWp, cu excepții în zilele extrem de însorite. Un invertor de 8-9 kW ar fi mai eficient decât unul de 10 kW, utilizând mai bine energia generată în majoritatea timpului.
6. Concluzii și recomandări
Pentru a evita problemele legate de dimensionare:
Consultați un specialist cu experiență reală, nu doar teorie.
Analizați profilul de consum și condițiile locale de insolație.
Selectați un invertor care să corespundă cu 75-90% din puterea panourilor instalate.
Prin adoptarea acestor practici, nu doar că veți optimiza performanța sistemului, dar veți și reduce costurile totale de operare și întreținere.
Comments